Pentru că tot am vorbit mai zilele trecute despre semnificația zilei de 23 august, astăzi vă propun o altă dată, tot de 23 august, dar în alt an. 1939. Anul în care s-a semnat actul criminal, în opinia mea, dintre URSS și Germania nazistă, cunoscut sub numele de Tratatul Ribbentrop – Molotov. Era actul prin care țara noastră, România se vedea dezmembrată fără a trage un foc de armă. Era actul prin care, din nou în istorie, România pierdea o provincie istorică; BASARABIA.

Românii nu s-au împăcat nici azi cu pactul din 1939

 Potrivit adevarul.ro, pe 23 august 1939, Germania Nazistă (Ribbentrop) şi Rusia Bolşevică (Molotov) aveau să semneze un tratat de neagresiune, dar care cuprindea şi o anexă secretă ce viza, printre altele, şi dezmembrarea României. Din păcate, trebuie să spunem că nu era pentru prima dată în istorie când alții luau decizii care îi vizau pe români fără a ține cont de ceea ce își doreau ei. (Vă sună cumva cunoscut?). Să nu uităm că, în 1812, Imperiul Otoman a cedat Imperiului Țarist ceea ce nu deținea de fapt: jumătate din Moldova lui Ștefan cel Mare, ceea ce astăzi numim Basarabia.

Un an mai târziu, în 1940, la 28 iunie, profitând de contextul internaţional dificil, dar şi de marea slăbiciune a României, clasa politică, (iar vă sună cunoscut?), Imperiul Sovietic avea să dea un ultimatum de cedare a Basarabiei urmat de invazia acestui teritoriu. În urma invaziei, zeci de mii de basarabeni s-au refugiat în România. Printre ei și bunicii mei, împreună cu cele două fete ale lor. Mama și mătușa mea.
Românii (nu România) nu s-au împăcat nici până astăzi cu această decizie politică și astfel cu un an mai târziu, în 1941 se lansa celebrul ordin al Mareșalului Ion Antonescu: „Ostași, vă ordon: Treceți Prutul!”. Sute de mii de români aveau să își dea viața pentru Basarabia străbună, un sacrificiu făcut de înaintașii noștri care niciodată nu trebuie uitat, cu o bătălie care ar trebui dusă și acum, și niciodată abandonată.

Ce ne împiedică astăzi să trecem peste consecințele Pactului Ribbentrop – Molotov

 Răspunsul ar trebui să fie unul foarte simplu. Nimic, sau mai nimic. Dincolo de interesele Uniunii Europene, stau politicienii de o parte și de alta a Prutului care se uită unii la alții și tot spun că ar trebui să fim o singură țară. Dar doar spun.
Astăzi, în calea anulării Pactului Ribbentrop – Molotov stă doar incapacitatea clasei politice de pe cele două maluri ale Prutului de a trece peste interesele personale de moment și de a-i aduce ACASĂ pe cei aproape patru milioane de români dintre Prut și Nistru. Astăzi, nu Rusia mai amenință acest proiect ci lipsa de viziune și a unui plan de țară inițiat de București și grupurile oligarhice organizate politic la Chișinău care vând, prin rotație, o iluzie a unui stat independent (în relitate subordonat Moscovei), suveran și capabil să asigure securitatea și bunăstarea cetățenilor săi. În fapt, nici unul dintre atributele acestea nu este îndeplinit, dar sutele de milioane de euro trimiși acasă de moldovenii care muncesc în occident sunt împărțiți frățește între politicienii lipsiți total de scrupule.

Epilog: Am avut ocazia o singură dată să merg în Basarabia (Republica Moldova), acolo de   unde se trăgea   mama mea. Nu am să uit niciodată cum, atunci când treceam Prutul din România în Basarabia (URSS pe atunci, eram în 1990) mama a izbucnit în plâns. Tot așa nu am să uit cum oamenii din sate când vedeau că avem la mașină număr de România ne făceau cu mâna, iar unii chiar fluturau stegulețe tricolore pe care le aveau ascunse în buzunare

 

VIDEO: Tatiana Stepa Baladă pentru Basarabia

Leave a comment

Lasă un răspunsAnulează răspunsul