Potrivit site-ului https://www.descopera.ro, în Grecia antică se credea că adormim atunci când creierul nostru se umple de sânge și ne trezim în momentul în care acest sânge este eliminat, iar filozofii secolului al XIX-lea susțineau că somnul apare atunci când mintea este golită de gânduri. Chiar și în prezent somnul rămâne unul dintre marile mistere ale medicinei, pentru că, deși îl înțelegem mai bine, există încă multe întrebări fără răspuns.

Ceea ce știm este că o treime din viață ne-o petrecem dormind, iar lipsa somnului are un mare impact asupra sănătății noastre atât fizice cât și psihice. O insomnie de lungă durată ne poate distruge trupul, mintea dar și relațiile, ne poate face să ne pierdem locul de muncă și ne duce la o inevitabilă depresie.
De cât somn avem nevoie?
 Medicii recomandă unui adult sănătos să doarmă aproximativ opt ore pe noapte, deși calculul este făcut altfel: oamenii au nevoie de o oră de somn la fiecare două ore în care sunt treji.

 

Cum funcționează creierul în timpul somnului

Somnul este structurat în mai multe etape, care au fost identificate de abia în anii 50 ai secolului trecut. Creierul uman oragnizează somnul în cinci etape diferite, care se repetă ciclic la fiecare 90 de minute.
Prima etapă este cea de somn ușor, din care dacă ne trezim brusc este posibil să nu ne dăm seama că am dormit.
În cea de a doua etapă pot fi detectate undele cerebrale specifice somnului. Bătăile inimii și respirația sunt regulate, iar temperatura corpului scade.
Etapele trei și patru sunt considerate somn profund. Dacă suntem treziți brusc în etapa a patra de somn, ne vom simți dezorientați, apărând așa numita stare de „beție a somnului”. În aceste etape tensiunea arterială scade, respirația este mai lentă, mușchii se relaxează și este perioada în care trupul se reface, se încarcă de energie și țesuturile se vindecă. În aceste perioade sunt eliberați hormonii, inclusiv hormonul de creștere care este esențial pentru dezvoltarea copiilor.
Ultima etapă, cea de a cincea, este cea a somnului REM. În această etapă a somnului apar mișcări rapide ale ochilor sub pleoapele închise. În acest moment creierul nostru este la fel de activ ca atunci când suntem în stare de veghe și acum se formează visele.Visele și coșmarurile apar în timpul etapei de somn REM.

Cinci lucruri esențiale pe care le face creierul în timpul somnului

Deşi aparent creierul se odihneşte în timpul somnului şi nu menţine active decât funcţiile esenţiale pentru supravieţuire, în realitate activitatea lui este foarte complexă şi în timpul nopţii. Cercetătorii au observat că în timp ce dormim nu doar percepem stimuli complecşi, dar informaţiile asimilate în această perioadă sunt folosite pentru a lua decizii, exact aşa cum se întâmplă în starea de veghe.

1. Luarea deciziilor

 În cadrul unui experiment, voluntarii au fost rugați să clasifice unele cuvinte în anumite categorii. Apoi, după ce s-au culcat, au fost monitorizați de către cercetători. Aceștia au remarcat că voluntarii aveau o activitate cerebrală specifică atunci când erau rostite respectivele cuvinte, ca și când creierul lor continua să lucreze în cadrul experimentului. Atunci când s-au trezit, participanții nu își mai aminteau cuvintele auzite în timpul somnului, prin urmare procesarea informației este făcută în mod inconștient.
Rezultatul acestui studiu sugerează faptul că învățarea prin somn este chiar posibilă, dar cercetările trebuie continuate pentru a afla ce fel de informație poate fi asimilată în acest mod.

2. Crearea şi consolidarea amintirilor

Atât în timpul somnului REM cât şi al celui non-REM, creierul nostru consolidează noile informaţii primite în timpul zilei şi le leagă de informaţiile mai vechi, pentru a le consolida. De aceea, odihna este importantă în procesul de învăţare, pentru că cimentează noile date şi ne ajută apoi să ni le amintim mai bine. Tinerii care stau o noapte întreagă să înveţe înaintea unui examen nu vor obţine rezultatele dorite, dimpotrivă. O noapte pierdută va scădea cu 40% capacitatea de a asimila noi informaţii.

3. Conexiunile creative

Atunci când dormim, creierul nostru poate face legături surprinzătoare, inedite, pe care nu le-ar face în stare de conştienţă, de aceea somnul poate fi un bun stimul pentru creativitate. Astfel, după un somn bun oamenii au cu 33% mai multe şanse de a face conexiuni noi între idei aparent fără legătură între ele, ducând astfel la soluţii neaşteptate și surprinzătoare.

4. Eliminarea toxinelor

După cum au arătat mai multe studii, în timpul somnului creierul nostru are şi delicata misiune de „a face curăţenie.” În timpul odihnei sunt eliminate moleculele asociate cu degenerarea neurologică. Astfel, spaţiul dintre neuroni creşte în timpul somnului, pentru a permite eliminarea toxinelor acumulate în starea de veghe. În lipsa somnului, toxinele se acumulează în creier şi pot duce la boli grave, cum este Parkinson sau Alzheimer, este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Rochester.

5. Memorarea unor sarcini concrete

Creierul nostru stochează noile informaţii în memoria de lungă durată cu ajutorul unor scurte impulsuri cerebrale de înaltă frecvenţă, care au loc în timpul somnului REM. De obicei, este vorba de activităţi motorii, cum este condusul maşinii sau jocul de tenis, care devin automatisme. Astfel, în timpul somnului REM creierul va muta din cortexul motor amintirile pe termen scurt în lobul temporal, unde acestea vor deveni amintiri de lungă durată.

Leave a comment

Lasă un răspunsAnulează răspunsul