Cu 56 de milioane de ani în urmă, Pământul a trecut printr-un eveniment drastic de încălzire globală, pe care cercetătorii l-au denumit PETM (Paleocene-Eocene Thermal Ma-ximum). Temperatura medie globală a crescut cu 9 grade Celsius într-o perioadă de circa 20.000 de ani, iar naturii i-au trebuit 200.000 de ani pentru a restabili echilibrul.
Acum, însă, rata de creştere a temperaturii globale e de peste 10 ori mai rapidă. Așa că apare întrebarea dacă ecosistemele se vor putea adapta în timp util. Şi dacă omul va supraviețui propriei greșeli – poluarea industrială și ignorarea efectelor acesteia.
Fenomenul nu este unul nou pentru planetă
Fenomenul de încălzire globală nu este nicidecum ceva nou pentru planeta noastră. Dimpotrivă, perioadele de temperaturi foarte ridicate şi cele glaciare alterneazã conform unui ciclu pe care oamenii de ştiinţă sunt încă departe de a-l înţelege, dar a cărui existenţă e sprijinită de dovezi din ce în ce mai numeroase. Ca idee, în ultima jumătate de milion de ani planeta a trecut prin nu mai puţin de şapte perioade glaciare, iar acum 7.000 de ani am intrat într-o nouă perioadă de încălzire a atmosferei.
Încălzirea globală, accelerată în ultimii 50 de ani
lată, însă, că în ultima jumătate de secol am început să avem tot mai multe semne ale unei creşteri neobişnuit de rapide a temperaturii globale. lar oamenii de ştiinţă au început să devină din ce în ce mai interesaţi de fenomenul încălzirii globale, mai ales în contextul unei coincidenţe cel puţin bizare: în aceeaşi perioadă, a început să crească galopant consumul de combustibili fosili, prin a căror ardere se elimină in atmosferă cantităţi impresionante de diverse gaze (numite gaze cu efect de seră), în principal dioxid de carbon (CO2). Despre dioxidul de carbon acum nu mai sunt dubii legate de capacitatea moleculelor sale de a înmagazina căldură, drept pentru care a devenit inamicul Public Numărul Unu în ce priveşte contribuţia la efectul de seră.
Dar cum influențează acest efect de încălzire globală organismul nostru?
Schimbările climei par să contribuie la înrăutăţirea efectelor şi simptomelor asociate diferitelor maladii.
În fiecare zi, în mass media apar articole şi analize care tratează efectele poluării şi încălzirii globale dintr-o multitudine de perspective, pornind de la modul în care a evoluat clima în ultimele decenii şi ajungând chiar la modul în care aceste fenomene ne afectează în mod direct. Într-un articol al Science Alert, o serie de experţi explică, pornind de la experienţele şi studiile lor, modul în care încălzirea globală afectează pacienţii şi sistemele medicale în întregime.
„Criza climatică nu afectează doar pacienţii, ea afectează capacitatea noastră, a medicilor, de a ne face munca. Şi asta se întâmplă chiar acum”, a declarat dr. Renee Sala, profesoară a Facultăţii de Medicină a Universităţii Harvard.
Un studiu din Journal of the American Medical Association a prezentat situaţia pacienţilor care suferă de cancer pulmonar şi care sunt supuşi radioterapiei. Cei care au lucrat la acest studiu au ajuns la concluzia că acei pacienţi al căror tratament era întrerupt din cauza uraganelor aveau şanse mai mici de supravieţuire. „Există dovezi că fenomenele meteo extreme duc la căderea reţelelor electrice, ceea ce se dovedeşte a fi o problemă majoră pentru unităţile de îngrijiri medicale”.
Încălzirea globală are efecte şi asupra unor afecţiuni şi condiţii medicale pe care tindem să le trecem cu vederea. Astfel, situaţia pacienţilor bolnavi de cancer tinde să fie un caz extrem. Totuşi, creşterea temperaturilor şi a concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă conduce şi la o agravare a alergiilor.Astfel, conform experţilor, o creştere a temperaturilor este asociată cu o producţie mai mare de polen. O astfel de situaţie se dovedeşte a fi cât se poate de sumbră pentru persoanele care suferă de alergii din cauza polenului.
După cum explică dr. Neelu Tummala, expert în ORL, creşterea temperaturilor este asociată şi cu o durată mai mare a perioadei în care indivizii sunt afectaţi de anumiţi stimuli. Dr. Tummala pleacă de la situaţia unui pacient: Kelly Kenney, care suferea de alergii sezoniere în copilărie, iar la maturitate a ajuns să sufere de dureri pe întreaga durată a anului.
A crescut numărul de nașteri premature și al copiilor cu malformații
O altă categorie de persoane afectate în mod indirect de către încălzirea globală este cea a femeilor însărcinate şi a copiilor acestora. Dr. Bruce Bekkar, un ginecolog din San Diego, care nu mai practică, dar care s-a dedicat mediului a trecut în revistă un număr de 68 de studii realizate în America care au ajuns la concluzia că smog-ul, căldura şi particulele din aer datorate poluării cu combustibii fosili au legătură cu naşterile premature sau o greutate scăzută la naştere.
Numărul cazurilor de cancer scăpat de sub control
În același timp se observă la nivel global o creștere mai mult decât semnificativă a cazurilor de îmbolnăviri de cancer-boală pentru care omenirea nu are încă o soluție radicală. este mai mult decât evidentă legătura între încălzirea globală și numărul tot mai mare de cazuri de cancer la nivel planetar.
Cu toate astea, nimeni nu face aproape nimic…
Cu toate acestea factorii de decizie globali par a nu își face prea mari probleme vis-a-vis de fenomenul încălzirii globale. Probabil că se așteaptă topirea masivă a ghețarilor de la poloi, dispariția sub ape a unor mari coaste litorale pentru a ne trezi și a lua în sfârșit măsuri împotriva acestui fenomen care va duce în final poate chiar și la dispariția speciei umane de pe Planeta numită Terra…