De ce se îmbolnăvesc oamenii de boala numită CANCER (VIDEO: Manifest pentru sănătatea pământului, recită Adrian Păunescu)

Cancerul… boala sfârșitului de secol XX, dar și a secolului XXI. Remediu nu s-a găsit. Am auzit cu toții despre cancer, fie că avem membri dragi ai familiei răpuși de această boală, fie că avem în familie bolnavi, fie, (în cazul cel mai fericit) în care am auzit despre această boală doar de la alții. Termeni ca tumoră, neoplazie, neoplasm, malignitate, sunt folosiţi ca sinonime pentru a denumi cancerul. Din nefericire, această maladie poartă cu ea conotaţii şi încărcături emoţionale negative în orice context ar fi ea întâlnită.

SURSA: cdt-babes.ro

La momentul actual al fazelor experimentale asupra cancerului, nu există o cauză certă a apariției bolii, excepție find cancerul pulmonar a cărui cauză este strâns legată de fumat și unele tipuri de cancer de col uterin , sau unele tipuri de cancer aparținând capului și gâtului, în care infecția cu anumite tulpini de virus HPV este necesară, dar nu suficientă pentru apariția cancerului.

De ce ne îmbolnăvim de cancer?

 Aceasta este o întrebare la care din păcate nimeni nu are un răspuns sigur și de aceea subiectul suscită interes și nenumărate speculații în jurul său. Nu există decât semne vagi ale apariției cancerului, iar când este descoperit, este deja într-un stadiu deja avansat, în care tratamentele nu mai sunt la fel de eficiente decât dacă ar fi aplicate în stadiile de început ale bolii. Motivul pentru care cancerul este denumit „boala cu o mie de fețe” este faptul că nu doare, semnele și simptomele cancerului fiind adesea silențioase, mimând afecțiuni peste care de multe ori trecem cu vederea. Durerile apar deja în stadii destul de avansate, atunci când boala a crescut destul și invadează în vecinătate, sau, de multe ori la distanță. Mă refer aici la metastaze.

Practic, orice organ din corpul nostru poate fi afectat de cancer

Aproximativ fiecare organ din corp poate fi afectat de această cumplită maladie, începând de la piele, cap, gât, mușchi, stomac, ficat intestine, rinichi, vezică, aparatele reproducătoare masculine și feminine, glande, și, nu în ultimul rând, plămânii și glandele mamare.
Într-o ordine descrescătoare a frecvenței pe glob, cele mai frecvente localizări ale cancerului sunt plămânii (ambele sexe), sânul, colonul și rectul (ambele sexe), prostata la bărbați și cancerul gastric și cel de stomac care afectează ambele sexe.
În fiecare an numărul cazurilor noi crește aproape exponențial, iar în anul 2035 se preconizează că se va ajunge la 24 de milioane de bolnavi de cancer pe Planeta Pământ. Dacă facem un simplu exercițiu de imaginație acest număr depășește cu mult populația României.

Cum am putea reduce factorii de risc pentru cancer

 Dacă ar fi să reducem factorii de risc modificabili (sedentarismul, dieta, fumatul, alcoolismul, factorii reproducători, infecțioși, etc.) rămânând doar cei nemodificabili (sexul, înaintarea în vârstă, terenul genetic, alături de cel imunitar), și asociind un rol din ce în ce mai important prevenției, aproximativ 50 – 80% dintre cancere ar putea fi prevenite.
Da, știu, și nu pot ca de „mâine” să renunț la fumat, să ne apucăm, tot de mâine să facem mișcare fizică, să mâncăm mai sănătos, într-un cuvânt să le facem pe toate deodată, însă, aducând treptat câte o modificare benefică în viețile noastre, consecințele ar putea fi inestimabil de valoroase.

Când ar trebui să ajungem la medic

Nu trebuie să fim neapărat bolnavi ca să ajungem la medic. Prin controalele stării de sănătate putem depista, în limitele oferite de ştiinţă şi tehnologie, stadiile incipiente ale acestei boli nemiloase, cu o mie de feţe, care nu doare şi loveşte oamenii aparent în plină stare de sănătate.
Chiar dacă nu ne vine să credem, corpul nostru lansează anumite semnale de alarmă în momentul apariției unui cancer, semne de care ar trebui să ținem seamă și să ne adresăm de urgență medicului.
Printre cele mai frecvente avertismente pe care ni le transmite corpul şi care ar trebui să ne ridice semne de intrebare asupra stării de sănătate se numără :
-orice pierdere de sânge neobişnuită
-tuse sau răceală care „nu mai trece”
-lipsa poftei de mâncare insoţită de scăderea involuntară în greutate cu mai mult de 10 % din cea iniţială
-o stare de oboseală inexplicabilă şi persistentă
-o rană care nu se vindecă, o „umflătură” care nu dispare
-modificarea aparentă în dimensiuni, formă si culoare a unei aluniţe
-modificari ale tranzitului intestinal obişnuit care nu dispar şi afectează calitatea vieţii
-tulburări ale tranzitului urinar
-modificări persistente ale vocii sau ale înghiţirii
Începând cu vârsta adultă, fiecare femeie ar trebui sa practice o dată pe lună autopalparea sânilor, iar începând cu 25 – 30 de ani, un control clinic anual, efectuat de un profesionist în domeniul medical este de preferat pentru a câştiga timp inestimabil de preţios. Ulterior, de la vârsta de 40 de ani, la aceste controale se adaugă şi mamografia de control, la recomandarea unui specialist.
Din fericire, o dată cu introducerea examenului Babeș – Papanicolau în anii ’60, numărul de cazuri de cancer de col uterin a scăzut cu aproape 80 % ! Acest tip de test-screening efectuat la timp şi conform recomandărilor specialistului de organ, poate salva milioane de vieţi, iar durata de investigare scurtă şi rapiditatea rezultatelor îl fac deosebit de valoros.
De asemenea, o dată cu introducrea în screening-ul cancerului colo-rectal a colonoscopiei şi a testelor hemocult-fecale, numărul cazurilor de cancer de colon a scăzut cu 3 % pe an, începând din 2003, însă un număr tot mai mare de tineri au fost afectați de boală.
Cancerul de prostată este al doilea cel mai comun cancer la bărbaţi la nivel global, iar în Europa acesta se află, din nefericire, pe locul întâi. În ceea ce priveşte vârsta de la care se poate începe screening-ul pentru această afecţiune, părerile sunt împărţite, unii autori sunt de părere că vârsta de 40 – 45 de ani ar putea reprezenta punctul de pornire al controalelor, iar după alţii, vârsta ar fi de 50 de ani.

Și autoritățile sanitare au rolul lor în prevenirea și vindecarea cancerului

Dincolo de precauțiile pe care ar trebui să le luăm noi, ca potențiali pacienți ai clinicilor oncologice, o mare răspundere revine și autorităților de pretutindeni pentru a aloca fondurile necesare pentru cercetarea și eradicarea acestei maladii infame, care seceră tot mai multe vieți la nivel global.

VIDEO: Manifest pentru Sănătatea Pământului, de Adrian Păunescu, recită Adrian Păunescu