România va trece, alături de toate statele europene la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, în week-endul 24 – 25 octombrie. În noaptea de sâmbătă spre duminică ora 4.00 va deveni ora 3.00. Vom dormi astfel cu o oră în plus, iar ziua de 25 octombrie 2020 va avea 25 de ore fiind astfel cea mai lungă zi din an. Așadar, în noptea de sâmbătă spre duminică vom da ceasurile înapoi cu o oră.
Ora oficială de vară este aplicată din ultima duminică din luna martie, iar ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie.
Efectele schimbării orei asupra sănătății
Gannon explică faptul că ora de vară ne schimbă ritmul circadian. „Ritmul tău este modul în care corpul tău reglează ceasul corpului tău de 24 de ore și este dictat de lumină”.
Cu o oră mai puțin de lumină, nivelurile noastre de melatonină ar putea crește, oamenii fiind puțin mai letargici decât de obicei. Specialistul spune că ar putea dura câteva săptămâni până vom scăpa de această senzație. „Sunt oameni care se simt mai bine dimineața și oameni care se simt mai bine seara, iar de data aceasta, oamenii care preferă dimineața vor avea puțin mai mult de suferit (din cauza lipsei de lumina n.r.).”
Sunt dovezi însă că nu doar starea de spirit se va schimba în weekendul cu trecerea la ora de iarnă, însă oamenii sunt chiar mai predispuși la accidente de mașină sau accidente vasculare cerebrale.
Studiile au evidențiat că atunci când se schimbă ora oamenii sunt mai predispuși la infarcturi, AVC-uri, depresie sau dureri de cap.
Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei
Statele care decid să menţină permanent ora de vară vor face ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021, iar cele care hotărăsc să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face ultima modificare în ultima duminică din octombrie 2021.
Acum, dacă mă întrebați pe mine personal, am să vă răspund că eu prefer ora standard, astfel încât eu personal nu aș mai trece la ora de vară.
Numerotarea fusurilor orare de pe glob începe de la Greenwich, în Marea Britanie
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.
Convenţia a fost semnată de România în 1979, primul an în care s-a implementat în țara noastră ora de vară, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Specialiștii ne asigură că efectul schimbării orei nu durează foarte mult
Un studiu la care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie a demonstrat că, odată cu schimbarea orei în luna octombrie, calitatea somnului dispare.
Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt mai energici şi mai fericiţi decât înaintea trecerii la ora oficială de iarnă. Însă efectele aparent benefice ale unei ore în plus de somn dispar rapid, mulţi spunând că se simt mai rău ca atunci când dormeau mai puţin.