Să duci o ceașcă de cafea de la bucătărie la masă este o misiune de mare precizie pe care unii o fac de parcă ar purta un recipient cu nitroglicerină, gata să bubuie. Că e greu să transporți lichide în cești sau pahare o știu cel mai bine chelnerii. Fiecăruia ni s-a întâmplat să avem farfurioara plină de cafea, măcar odată în viață, pentru că secretul cafelei cu lapte nu era încă descoperit.
Intenția firească pentru a evita un dezastru cu posibile arsuri, pete si alte necazuri, este de a nu umple recipientele, dar soluția ține de fizică: puțină spumă de lapte deasupra. Este concluzia unui studiu al Universității din New York, care a descoperit că micile bule de aer pe care le conține spuma de lapte pusă în cafea sunt suficiente pentru a reduce considerabil mișcarea lichidului din ceașcă și riscul ca acesta să dea pe lângă. Studiul publicat de revista Physics of Fluids se poate aplica și pentru a ușura transportul a mari cantități de lichide, cum sunt cele cu cisterna, care au aceleași probleme.
“Când te deplasezi cu un vas, apar unde la suprafața băuturii. Dacă ajung la marginea vasului, lichidul se varsă, dar puțină spumă împiedică acest lucru”, a explicat cercetătoarea Universității din New York și coautoare a studiului, Emilie Dressaire. Experta în inginerie mecanică asigură că undele care se formează la suprafața unui capucino sau a unei halbe de bere, care au spumă, nu sunt atât de mari iar amplitudinea lor scade rapid, ceea ce împiedică un accident nedorit.
Originea acestei descoperiri vine dintr-un pub francez, unde cercetătorii au observat că halbele de Guiness, o bere foarte spumoasă, nu se varsă când sunt transportate comparativ cu alte beri, sau dacă se varsă este pur și simplu accidental. Paisonații cercetători au continuat studiul fenomenului în laborator.
“Am măsurat influența spumei într-un recipient rectangular plin cu lichid”, a spus Dressaire, obiectivul nefiind revoluționarea transportului de băuturi în baruri și restaurante, ci îmbunătățirea transportului de lichide.
Cercetătorii au umplut parțial recipientul cu lichid și au adăugat spumă deasupra, un amestec de glicerol, care crește vâscozitatea lichidelor, apoi detergenti de vase, care fac o spumă consistentă. Astfel nu doar au descoperit efectul spumei în cazul mișcării lichidelor, dar au și putut da o explicație a fenomenului: Totul se datorează efectului de vâscozitate pe care îl dau bulele de aer din spumă când se lipesc de marginea recipientului, frânând astfel mișcarea lichidului. “Mișcarea pe care o vedem în ceștile de cafea se produce și în interiorul tancurilor de lichide de pe vapoare, ceea ce este o mare problemă, pentru că generează o mare presiune care poate chiar afecta traiectoria acestora”, explică Dressaire. Spuma ar putea reprezenta o alternativă ieftină și utilă pentru evitarea acestor accidente la care sunt expuse și cisternele ce transportă gaz lichefiat.