{"id":153078,"date":"2020-04-18T14:44:50","date_gmt":"2020-04-18T11:44:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.oradesibiu.ro\/?p=153078"},"modified":"2020-04-18T14:44:50","modified_gmt":"2020-04-18T11:44:50","slug":"mitul-calciului-din-lapte-consumul-exagerat-de-lapte-iti-pune-in-pericol-viata-studiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bude.ro\/mitul-calciului-din-lapte-consumul-exagerat-de-lapte-iti-pune-in-pericol-viata-studiu\/","title":{"rendered":"Consumul exagerat de lapte \u00ee\u0163i pune \u00een pericol via\u0163a – STUDIU"},"content":{"rendered":"

\u00cen mod tradi\u0163ional, laptele era considerat drept unul dintre alimentele de baz\u0103 ale alimenta\u0163iei zilnice \u015fi apreciat pentru aportul s\u0103u de calciu adus \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eent\u0103rirea sistemului osos. Totu\u015fi, pe parcursul anilor, num\u0103rul persoanelor cu intoleran\u0163\u0103 la lactoz\u0103 sau care sufer\u0103 de alte afec\u0163iuni asem\u0103n\u0103toare este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere, iar acest lucru a dus la c\u0103utarea unor alternative pentru \u00eenlocuirea laptelui de vac\u0103.<\/p>\n

\"Mitul<\/a>
Mitul c\u0103 laptele e bun pentru oase a fost \u0219i este \u00een continuare promovat de industria de lactate, fiind vorba de mul\u021bi bani \u0219i locuri de munc\u0103<\/figcaption><\/figure>\n

Cei ce se g\u00e2ndesc s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 laptele tradi\u0163ional cu varianta sa vegetal\u0103 (lapte de soia sau de migdale) vor fi \u015fi mai convin\u015fi s\u0103 fac\u0103 acest pas \u00een urma rezultatelor unui studiu publicat \u00een ziarul British Medical Journal: consumul unei cantit\u0103\u0163i de lapte de trei pahare pe zi poate duce la moarte prematur\u0103 \u015fi la riscuri foarte mari de fracturi osoase \u2013 mai ales \u00een cazul femeilor.
\nProfesorul Karl Michaelsson de la Universitatea din Uppsala din Suedia a \u00eencercat s\u0103 demonstreze acest lucru, iar studiile sale sugereaz\u0103 c\u0103 ingerarea unei mari cantit\u0103\u0163i de lapte nu ajut\u0103 la prevenirea fracturilor osoase.
\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, dup\u0103 20 de ani de cercet\u0103ri<\/strong>, datele sale atrag aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 un consum major de lapte poate avea leg\u0103tur\u0103 cu o rat\u0103 a mortalit\u0103\u0163ii destul de mare at\u00e2t la femei, c\u00e2t \u015fi la b\u0103rba\u0163i.
\nPentru a ajunge la aceste concluzii au fost analizate efectele consumului de lapte pe parcursul a 20 de ani pe un e\u015fantion de 61.000 de femei (cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 39 \u015fi 74 de ani) \u015fi 45.000 de b\u0103rba\u0163i (cu v\u00e2rste \u00eentre 45 \u015fi 79 de ani); studiul celor peste 100.000 de persoane a avut loc pe o perioad\u0103 de 11 ani.<\/p>\n

Femeile \u015fi laptele \u2013 risc de moarte prematur\u0103!<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 dou\u0103 decenii de monitorizare a st\u0103rii generale de s\u0103n\u0103tate a voluntarilor care au f\u0103cut parte din studiu, Michaelsson \u015fi echipa sa au observat c\u0103 un consum ridicat de lapte duce la cre\u015fterea riscului de a suferi fracturi osoase \u015fi c\u0103 femeile care beau mai mult de trei pahare de lapte pe zi (aproximativ 700 ml) sunt de dou\u0103 ori mai predispuse la un deces prematur dec\u00e2t cele care consum\u0103 mai pu\u0163in de un pahar de lapte pe zi.
\nLa sf\u00e2r\u015fitul studiului, 25.000 de femei dintre cele examinate decedaser\u0103, iar 22.000 suferiser\u0103 fracturi osoase. \u201e\u00cen compara\u0163ie cu femeile care consumau un pahar de lapte pe zi, cele care consumau trei sau mai multe pahare aveau un risc de moarte prematur\u0103 cu 90% mai mare dec\u00e2t celelalte, cu 60% mai multe \u015fanse s\u0103 sufere o fractur\u0103 de \u015fold \u015fi era cu 15% mai posibil s\u0103 sufere fracturi osoase de orice natur\u0103\u201d, explic\u0103 profesorul Michaelsson.<\/p>\n

Laptele nu influen\u0163eaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea b\u0103rba\u0163ilor<\/strong><\/p>\n

\u00cen ceea ce \u00eei prive\u015fte pe b\u0103rba\u0163ii supu\u015fi cercet\u0103rilor, diferen\u0163ele ratei de mortalitate dintre cei ce consumau cantit\u0103\u0163i mari de lapte \u015fi cei ce consumau cantit\u0103\u0163i mici nu au fost semnificative. Circa 20% dintre cei care au b\u0103ut trei pahare de lapte pe zi au decedat pe parcursul urm\u0103torilor 10 ani, fa\u0163\u0103 de cei 18% care au consumat un singur pahar zilnic. Ciudat este faptul c\u0103, f\u0103c\u00e2nd o medie, cei 19% dintre b\u0103rba\u0163ii supu\u015fi studiului au decedat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, independent de cantitatea de lapte consumat\u0103.
\nDe asemenea, nici \u00een ceea ce prive\u015fte frecven\u0163a fracturilor nu s-au \u00eenregistrat date concludente cauzate de consumul de lapte la b\u0103rba\u0163i. Totu\u015fi, \u00een cazul celor ce ingerau mai pu\u0163in de un pahar pe zi, \u201es-a observat un risc mai sc\u0103zut \u00een dezvoltarea unei fracturi de \u015fold\u201d, spune Michaelsson.<\/p>\n

Laptele nu era considerat cel mai bun pentru oase?<\/strong><\/p>\n

Prin intermediul studiului f\u0103cut s-a descoperit c\u0103 laptele cre\u015ftea riscul ratei mortalit\u0103\u0163ii dac\u0103 respectiva cantitate consumat\u0103 era de cel pu\u0163in dou\u0103 pahare; mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, acest lucru a fost constatat \u00een cazul tuturor tipurilor de lapte.
\nUnul dintre motivele g\u0103site de c\u0103tre cercet\u0103tori \u00een acest sens este c\u0103 laptele de vac\u0103 are un con\u0163inut ridicat de galactoz\u0103, o substan\u0163\u0103 asem\u0103n\u0103toare glucozei; diferite studii au demonstrat faptul c\u0103 acest zahar poate accelera procesul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire \u015fi poate scurta durata de via\u0163\u0103.
\nCu toate acestea \u00een niciun moment nu s-a adjudecat faptul c\u0103 aceste rezultate ar fi definitive. Din contr\u0103, se insist\u0103 pe ideea c\u0103 studiile trebuie s\u0103 continue pentru a emite concluzii \u015fi recomand\u0103ri exacte \u015fi concludente.
\nMichaelsson este de p\u0103rere c\u0103 \u201erezultatele nu pot fi aplicate pe persoane de alte origini etnice \u015fi nici cu niveluri diferite de toleran\u0163\u0103 la lactoz\u0103\u201d, lucru pentru care este necesar\u0103 extinderea e\u015fantionului de studiu \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri \u00een afar\u0103 de Suedia. De asemenea, trebuie luate \u00een calcul \u015fi alte variabile precum calitatea laptelui din \u0163ara respectiv\u0103 sau alimenta\u0163ia vacilor.
\nProduse lactate bune pentru tine<\/strong>
\nPoate c\u0103 laptele nu este bun pentru s\u0103n\u0103tate, \u00eens\u0103 exist\u0103 alternative la fel de delicioase. Studiul f\u0103cut la Universitatea din Upssala a ar\u0103tat c\u0103 produse lactate precum iaurtul sau br\u00e2nzeturile sunt asociate cu o rata a mortalit\u0103\u0163ii mult mai mic\u0103, iar riscul de fracturi este redus considerabil.
\n\u00cen timp ce gr\u0103simea prezent\u0103 \u00een lapte anuleaz\u0103 efectele pozitive ale calciului, produsele lactate mai slabe, cu con\u0163inut de gr\u0103sime mai redus, au efecte benefice, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ind s\u0103n\u0103tatea oaselor \u015fi mic\u015for\u00e2nd riscurile dezvolt\u0103rii unei boli de inim\u0103 precum infarctul miocardic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen mod tradi\u0163ional, laptele era considerat drept unul dintre alimentele de baz\u0103 ale alimenta\u0163iei zilnice \u015fi apreciat pentru aportul s\u0103u de calciu adus \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eent\u0103rirea sistemului osos. Totu\u015fi, pe parcursul anilor, num\u0103rul persoanelor cu intoleran\u0163\u0103 la lactoz\u0103 sau care sufer\u0103 de alte afec\u0163iuni asem\u0103n\u0103toare este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere, iar acest lucru a […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":156286,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"newspack_ads_suppress_ads":false,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"newspack_featured_image_position":"","newspack_post_subtitle":"","newspack_article_summary_title":"Overview:","newspack_article_summary":"","newspack_hide_updated_date":false,"newspack_show_updated_date":false,"footnotes":""},"categories":[14],"tags":[20,21,22],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/bude.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/11\/lapte.jpg?fit=500%2C320&ssl=1","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p5xcNi-DP0","jetpack-related-posts":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":false,"amp_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/153078"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=153078"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/153078\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/156286"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=153078"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=153078"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=153078"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}