{"id":157931,"date":"2020-07-21T19:30:49","date_gmt":"2020-07-21T16:30:49","guid":{"rendered":"https:\/\/bude.ro\/?p=157931"},"modified":"2020-07-21T19:59:01","modified_gmt":"2020-07-21T16:59:01","slug":"rosia-montana-filonul-de-aur-al-romaniei-galerie-foto","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bude.ro\/rosia-montana-filonul-de-aur-al-romaniei-galerie-foto\/","title":{"rendered":"Ro\u0219ia Montan\u0103, filonul de aur al Rom\u00e2niei (Galerie Foto)"},"content":{"rendered":"

Motto:<\/strong>
\n\u201eMun\u021bii no\u0219tri aur poart\u0103,<\/strong>
\nNoi cer\u0219im din poart\u0103-n poart\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Ro\u0219ia Montan\u0103…pentru unii o localitate pierdut\u0103 \u00een Mun\u021bii Apuseni. O localitate mic\u0103, dar cu un trecut at\u00e2t de mare. Cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea romanilor, sub numele de Alburnus Maior, Ro\u0219ia Montan\u0103 a fost un important centru de minerit, de unde se extr\u0103geau importante cantit\u0103\u021bi de aur, argint \u0219i alte metale nobile. O comoar\u0103 aflat\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului care pe mul\u021bi i-a \u00eembog\u0103\u021bit de-a lungul timpului, dar aflat\u0103 \u00een uitare ast\u0103zi.<\/strong><\/p>\n

Cunoscut\u0103 localitate aurifer\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u00a0\u00cen secolul al XVIII-lea, Transilvania era cea mai important\u0103 provincie din cadrul Imperiului Habsburgic, cu resurse minerale. Este perioada \u00een care austriecii \u00eentocmesc planuri pentru deschiderea \u00een ad\u00e2ncime a z\u0103c\u0103m\u00e2ntului de la Ro\u015fia Montan\u0103, din Mun\u0163ii Apuseni. \u00cen 1746 se deschide galeria Verche\u015ful de Jos (R\u00e2zna), iar \u00een 1769 Verche\u015ful de Sus, am\u00e2ndou\u0103 \u00een muntele C\u00e2rnic.
\nProduc\u0163ia de aur \u015fi argint de la Ro\u015fia Montan\u0103, \u00eentre 1852 \u015fi 1938, poate fi \u201econtabilizat\u0103\u201ccu ajutorul unui document \u00eentocmit \u00een 8 martie 1939. Actul de\u0163inut de Arhivele Na\u0163ionale Alba ne permite s\u0103 afl\u0103m cantitatea de metale rare ob\u0163inut\u0103 din prelucrarea minereului de la Ro\u015fia Montan\u0103, timp de aproape un secol. Potrivit unui studiu realizat de geologul Aurel S\u00eentimbrean, citat de www.historia.ro<\/a>, un cunosc\u0103tor al realit\u0103\u021bilor zonei, prima \u00eentrepridere de stat de la Ro\u0219ia Montan\u0103 a ap\u0103rut la 1 iulie 1846, sub denumirea \u201eGaleria Regal\u0103 Sf\u00e2nta Cruce Orlea\u201d. De la aceast\u0103 dat\u0103 putem vorbi de mineritul particular \u0219i de stat \u00een anticul Alburnus Maior. Mina statului s-a organizat \u00een jurul galeriei Sf\u00e2nta Cruce Orlea, \u00een ad\u00e2ncime de 60 de metri.
\n\u00cencep\u00e2nd cu anul 1850, statul construie\u0219te de la gura galeriei Sf\u00e2nta Cruce din Orlea la Apr\u0103bu\u0219 o linie ferat\u0103 \u00eengust\u0103 de 3,1 kilometri, un loc de depozitare a minereului scos din min\u0103 la Abr\u0103du\u0219, un plan \u00eenclinat automotor \u00een lungime de 570 de metri, p\u00e2n\u0103 \u00een satul Gura Ro\u0219ia, un canal de aduc\u021biune a apei din p\u00e2r\u00e2ul Abrudel \u0219i instala\u021bia de \u0219teampuri pentru m\u0103cinarea minereului din Gura Ro\u0219ia. Toate acestea au fost puse \u00een func\u021biune \u00een termen de doi ani, \u00een 1852.
\nCea mai mare cantitate de metal nobil extras de la Ro\u015fia Montan\u0103 \u00een perioada la care facem referire s-a extras \u00een 1938. Prelucrarea a 25.780 de tone de minereu a dat 123, 864 kilograme de aur \u015fi 67, 763 kilograme argint. \u00cen total, subsolul Ro\u015fiei Montane a dat, \u00een perioada la care facem referire, 2, 473 tone de aur.<\/p>\n

Din anul 1948, z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de aur a trecut exclusiv \u00een proprietatea statului<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u00a0Extrac\u0163ia minereului aurifer \u00een paralel de asocia\u0163iile particulare \u015fi stat, a continuat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1948, c\u00e2nd z\u0103c\u0103m\u00e2ntul trece \u00een proprietatea statului. Tot atunci, se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201eExploatarea Minier\u0103 Ro\u015fia Montan\u0103\u201c, care \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2006 c\u00e2nd mina se \u00eenchide ca fiind nerentabil\u0103.
\nPotrivit geologului Aurel S\u00eentimbrean, din 1948 p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, s-a executat un complex de lucr\u0103ri de cercetare \u015fi deschidere a z\u0103c\u0103m\u00e2ntului ce au constat din galerii, suitori, pu\u0163uri, foraje, probe geologice \u015fi studii de preparare a minereului \u00een faz\u0103 de laborator, semiindustriale \u015fi industriale. \u00cen urma execu\u0163iei acestor lucr\u0103ri s-a ob\u0163inut un volum impresionant de date asupra z\u0103c\u0103m\u00e2ntului, care au permis evaluarea poten\u0163ialului de rezerve de minereu auro-argentifer. Pentru anul 1955, a fost stabilit\u0103 la 350.000 tone, iar trei decenii mai t\u00e2rziu la 30.000.000 tone. \u00cen timpul regimului comunist, produc\u0163ia de minereu a crescut de la 69.000 de tone \u00een anul 1949, la 580.000 tone \u00een 1990.<\/p>\n

Dup\u0103 1990 s-a ales praful<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>
Foto: Cezar Budescu, iulie 2018<\/figcaption><\/figure>\n

Dup\u0103 1990, ca multe alte ramuri ale economiei rom\u00e2ne\u0219ti, exploatarea de aur de la Ro\u0219ia Montan\u0103 a intrat \u00eentr-un accentuat proces de dec\u0103dere, de\u0219i era una una dintre cele mai importante resurse de supravie\u021buire a statului rom\u00e2n \u00een vremea tranzi\u021biei. Ro\u0219ia Montan\u0103 a dec\u0103zut, galeriile au fost \u00eenchise una c\u00e2te una, iar de localitate s-a ales praful. (Vezi Galerie foto)<\/p>\n

 <\/p>\n

Gabriel Resources din Canada atras\u0103 de aurul rom\u00e2nesc<\/strong><\/p>\n

\u00cen primii ani de dup\u0103 1990, compania canadian\u0103 Gabriel Resources a v\u0103zut oportunitatea exploat\u0103rii de aur de la Ro\u0219ia Montan\u0103. Astfel, pe data de 4 septembrie 1995 a fost semnat un contract de cooperare \u00eentre Regia Autonom\u0103 a Cuprului Deva (actuala Companie Na\u021bional\u0103 a Cuprului, Aurului \u0219i Fierului \u201eMinvest” – S.A.) \u0219i Gabriel – pe atunci Starx Resources Ltd. (?) – pentru explor\u0103ri \u00een iazul de decantare de l\u00e2ng\u0103 Gura Ro\u0219iei, conform ro.wikipedia.org<\/a>. Din acel moment \u00eencep \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile unor organiza\u021bii de mediu care spun c\u0103 tehnologia de exploatare a aurului propus\u0103 de canadieni nu ar corespunde standardelor de mediu. Nici un cuv\u00e2nt \u00eens\u0103 care s\u0103 \u00eentrebe de ce aurul rom\u00e2nesc nu poate fi exploatat de rom\u00e2ni. \u0218i uite a\u0219a, de mai bine de 20 de ani, nimeni nu mai extrage aur de la Ro\u0219ia Montan\u0103. Statul rom\u00e2n de dup\u0103 1990 ar trebui s\u0103 r\u0103spund\u0103 de ce nu a fost \u00een stare s\u0103 exploateze un z\u0103c\u0103m\u00e2nt fundamental pentru orice \u021bar\u0103 din lumea asta, \u0219i l-a scos la v\u00e2nzare. Rezervele de aur din Mun\u021bii Apuseni ar ajuta Rom\u00e2nia s\u0103 treac\u0103 prin orice criz\u0103 din lumea asta, dar de…e mai u\u0219or s\u0103 \u00eei l\u0103s\u0103m pe al\u021bii s\u0103 ne ia bog\u0103\u021bia cea mai mare, iar noi s\u0103 ne mul\u021bumim cu o redeven\u021b\u0103 de 10-15 procente din exploatarea acestei bog\u0103\u021bii… A\u0219a cum spuneam \u0219i la \u00eenceput,
\n\u201eMun\u021bii no\u0219tri aur poart\u0103,<\/strong>
\nNoi cer\u0219im din poart\u0103-n poart\u0103.\u201d<\/strong><\/p>\n

Galerie foto:<\/p>\n

\"Foto: <\/a>
Foto: Cezar Budescu, iulie 2018 <\/div> <\/div> <\/div>
\"Foto: <\/a>
Foto: Cezar Budescu, iulie 2018 <\/div> <\/div>
\"Foto: <\/a>
Foto: Cezar Budescu, iulie 2018 <\/div> <\/div> <\/div> <\/div>
\"Foto: <\/a>
Foto: Cezar Budescu, iulie 2018 <\/div> <\/div> <\/div>
\"Foto: <\/a>
Foto: Cezar Budescu, iulie, 2018 <\/div> <\/div> <\/div> <\/div> <\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: \u201eMun\u021bii no\u0219tri aur poart\u0103, Noi cer\u0219im din poart\u0103-n poart\u0103\u201d Ro\u0219ia Montan\u0103…pentru unii o localitate pierdut\u0103 \u00een Mun\u021bii Apuseni. O localitate mic\u0103, dar cu un trecut at\u00e2t de mare. Cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea romanilor, sub numele de Alburnus Maior, Ro\u0219ia Montan\u0103 a fost un important centru de minerit, de unde se extr\u0103geau importante cantit\u0103\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":157932,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"newspack_ads_suppress_ads":false,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"newspack_featured_image_position":"","newspack_post_subtitle":"","newspack_article_summary_title":"Overview:","newspack_article_summary":"","newspack_hide_updated_date":false,"newspack_show_updated_date":false,"footnotes":""},"categories":[76],"tags":[859,860,858],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/bude.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/rosia-montana-muzeu-e1596046039677.jpg?fit=400%2C300&ssl=1","jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p5xcNi-F5h","jetpack-related-posts":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_likes_enabled":false,"amp_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/157931"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=157931"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/157931\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/157932"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=157931"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=157931"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bude.ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=157931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}